Steve Jobs

1955-2011

Steve Jobs a fost un om care, in repetate randuri, a facut ca ideile viitorului sa devina realitate. Sunt si voi ramane mereu un fan Apple, iar Steve va ramane intotdeauna in memoria mea ca un model de urmat. Visul meu absolut este de a schimba lumea asa cum a facut-o el, dar in domeniul automatizarii. Pana atunci mai e mult de munca, si ma bucur enorm ca am avut sansa sa fiu contemporan cu acest geniu care va ramane intotdeauna in istoria omenirii.

R.I.P. Steve Jobs.

Cand lucrezi pentru a deveni independent financiar, te tot jeneaza cate ceva. Anul trecut ma jena faptul ca 9-10 ore din fiecare zi sunt blocate la servici, si orice as face, de luni pana vineri trebuia sa fiu la munca. Dar cel mai rau este ca fara sa vrei, te integrezi in echipa, cu oameni care au principii si scopuri total diferite de ale tale. Iar asta te trage in jos cel mai mult.

Asa ca am plecat pe cont propriu. A fost foarte greu, dar am reusit. Acum locuim in Slobozia, am un venit decent si un viitor mai clar. Sunt aproape de familia mea, imi vizitez bunicii mai des si ma simt excelent in orasul unde am crescut. A trecut un an, dar eu zic ca a meritat.

Si ce-am facut eu in anul asta? Tineti minte cadranul banilor al lui Robert Kyiosaki? Daca nu, il aveti aici in dreapta. Practic am trecut de la E (angajat) la S (liber profesionist). Am o firma si colaborez cu o companie din Noua Zeelanda (daca tineti minte, in Februarie am inceput sa lucrez cu ei).

In prima jumate din 2011, ne-am chinuit foarte mult cu banii, venitul era destul de mic. Am avut noroc ca ne-au ajutat familia si prietenii. Din Iulie, am reusit sa ajung in board-ul de conducere la proiectul la care lucram. S-a dublat venitul, si acum inca platim inapoi datoriile facute asta-vara. Spre sfarsitul anului ar trebui sa fim stabili financiar.

Anul asta a aparut si o ocazie extraordinara de a ma pozitiona in cadranul 4, de investitor. Riscurile sunt mici, dar pozitia mea financiara s-ar putea sa nu imi permita sa “Skip Go and go rich”

Pana una alta, planul ramane solid: sa trec din cadranul 2 (S) in cadranul 3 (B). Pentru a face asta, trebuie sa conduc proiectul la succes. Cand profitul firmei va fi destul de mare sau cand atragem investitori VC, salariul va creste si voi fi recompensat retroactiv pentru munca depusa. Cu ajutorul acestor bani, voi putea porni un startup pe cont propriu, cu 2-3 angajati.

Am destule idei care au sanse mari de succes, voi decide atunci ce si cum.

Odata ce te afli in cadranul de proprietar de afaceri (nivelul 3), scopul va fi sa strangi capital pentru investitii (nivelul 4).

Estimari in timp:

1. Pornirea startup-ului: Q4 2012 (varsta: 29 ani)
2. Break-even: Q2 2014 (varsta: 30 ani)
3. Stabilitate si independenta financiara: Q1 2015 (varsta: 32 ani)

Toate astea sunt estimari realistice, dar cum facem cu familia si planurile de viata? Viata nu trebuie sa se opreasca in drumul spre succes. Lipseste abundenta, dar fericirea ti-o creezi indiferent daca ai bani sau nu.

CEO-ul companiei cu care lucrez este un tip la 33 de ani de la care oricine are ceva de invatat. Are deja mai multe companii internationale, a reusit sa se descurce pe cont propriu, si traieste o viata frumoasa pe o insula superba in Noua Zeelanda. Are un calm interior pe care si-l hraneste cu exercitii Tai Chi si Yoga, iar asta ii da putere sa conduca cu succes toate aceste companii. Calatoreste extrem de mult si imi doresc sa fiu alaturi de el, sa invat mai multe.

Asa ca am cazut de acord cu Ancuta ca atunci cand venitul va fi suficient, ne vom muta in Noua Zeelanda, pe aceeasi insula. Motivul principal este pentru ca Noua Zeelanda este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa natura si vreme superba pe tot parcursul anului. Am vazut poze de acolo si am luat decizia aproape instant. Costurile de trai (culmea) sunt destul de mici. Cu 600-800 EUR poti inchiria o casa intreaga pe insula Waiheke.

Deci in noiembrie zburam in Noua Zeelanda pentru 3 saptamani, sa vedem cum e treaba pe acolo.

Amway

Asta va fi intotdeauna un capitol important in viata mea, pentru ca echipei Network 21 ii datorez toate deciziile pe care le-am luat in ultimii 3 ani. De cand facem parte din aceasta echipa, viata noastra a luat un trend ascendent.

Dupa ce am promis pe blog ca arat planul de marketing peste tot in Slobozia, am avut un esec imens: nici unul din cele aprox. 20 de persoane invitate la un plan nu a venit! Discutiile urmatoare cu cateva dintre cunostinte ne-au aratat ca Slobozia este intr-o depresie generala. De frica sa nu piarda extrem de slab platitul job pe care-l au, isi pun mainile la urechi si il iau pe “NU” in brate inainte ca eu sa deschid gura. Dar nu este imposibil, este doar greu

Trebuie doar sa gasim oamenii potriviti, pentru ca ne trebuie o echipa solida aici, inainte de a pleca in Noua Zeelanda. Acolo oamenii sunt mult mai deschisi, si sigur vom putea atinge nivelul de Smarald chiar inainte de a avea succes cu propriul startup.

Un lucru care ma incurajeaza este discutia pe care am purtat-o cu un director de banca de aici, dupa ce i-am aratat planul Amway. Un paradox care este trist pentru populatia generala este ca oamenii de acest calibru (directori, antreprenori etc.) vad intotdeauna valoarea afacerii Amway. Cei care au cea mai mare nevoie de bani in plus sunt reticenti, iar asta ii face ca intotdeauna sa aiba nevoie de bani in plus. E cam trist

Eu sunt omul care vine si-ti da 2 palme peste fata. Daca nu te trezesti din somn (cum zice imnul), este doar vina ta. Eu am incercat sa te ajut.

Uite ce gand tocmai mi-a trecut prin cap: daca un sfert din oamenii care m-au refuzat s-ar fi alaturat echipei doar pentru educatia oferita de Network 21, si ar fi venit la conferinte, poate acum deja majoritatea ar avea succes in ceea ce fac, ar folosi niste produse excelente din propriul magazin, si ar avea si venituri in plus dintr-o echipa profitabila, in crestere continua. Dar ei nu inteleg ce inseamna puterea unei echipe, cand vine vorba de consum lunar. Cred ca o sa includ asta in planul meu de marketing

Okay, cred ca am debitat destul. I’ll keep you posted.

Succes!

Intre timp, sa urmarim 2 clipuri superbe:

Unul din oamenii care m-a inspirat a fost un om de afaceri de succes din Africa de Sud, Paolo Scilipoti. El avea o fabrica de incaltaminte, era foarte bogat, dar pleca la birou dimineata cand copiii dormeau si se intorcea dupa ce ei se culcau. Nu a apucat sa-si cunoasca familia, si visul lui era sa isi petreaca cat mai mult timp cu sotia si copiii. Cand s-a intalnit cu afacerea Amway, s-a inscris cand a auzit ca poate obtine asa ceva. A privit-o la fel de serios cum privea si fabrica lui, si a atins succesul in 21 de luni. Si-a vandut fabrica si a obtinut ce vroia cel mai mult: libertatea.

Dar ce m-a impresionat cel mai mult la el a fost cand a spus noul lui vis, inspirat de Nelson Mandela: sa ajute si comunitatea de oameni de culoare din Africa de Sud sa faca bani cu ajutorul Amway. S-a implicat foarte mult, si din saracia de acolo a reusit sa scoata adevarati lideri care au scos pe multi din saracia din ghetouri.

Daca in Africa oameni desculti traind in ghetouri pot face bani cu Amway, atunci sigur Slobozia nu are nici o scuza. Datorita acestei conferinte am un nou vis: de a ajuta cat mai multi slobozeni sa castige bani in orasul asta plin de praf, si unde toti se plang ca nu au cum sa faca bani. Cand voi termina de aratat afacerea tuturor din Slobozia, cine se mai plange ca nu are bani o merita. Deci in 2013 daca citesti blogul asta, esti din Slobozia si inca n-ai vazut planul de la mine, ori deja detii o afacere Amway, ori ai refuzat o invitatie care sigur ti-a fost facuta.

Abia astept sa te intalnesc!

Combinatia cu partenerul din Germania a picat, cel putin momentan, din lipsa de fonduri. Dar, cu cateva zile inainte sa aflu asta, m-a contactat un tip din Noua Zeelanda, dupa ce m-a gasit pe linkedin. Are nevoie de experienta mea in mail servere si i-am zis ca ma gandesc. A picat la fix. S-a oprit o colaborare si a inceput alta. Am inceput sa lucrez pentru el in februarie, si e program lejer (1-2 ore pe zi). Omul are o firma internationala, cu angajati in peste 5 tari, deci o relatie pe termen lung cu el imi va face numai bine.

Scopul meu final pe termen lung este sa pornesc de unul singur ce vroiam sa fac cu partenerul din Germania, si sa dezvolt un soft destul de complicat, pe care apoi sa-l vand. Asta necesita si bani, si timp, deci tot caut surse de venit. Am pornit niste reviste online cu reclame ad-words, dar pana se face trafic dureaza cateva luni. Daca e nevoie, o sa fac si cateva proiecte pe rentacoder.com pentru reputatie, ca apoi sa le pot delega unei echipe. Si imi tot trec idei prin minte zilnic. Dar toate sunt pe termen mediu-lung…

Asa ca m-am decis sa mai fac un “hei-rup” cu Amway, sa-mi maresc reteaua de parteneri si clienti. E singurul lucru pe care-l pot face sa aduca bani imediat, iar asta poate fi un motiv important pentru care oamenii mi se pot alatura. Toti se plang ca n-au bani. Unii dintre ei poate chiar doresc sa faca ceva in privinta asta. La ultimul “hei-rup”, am ajuns Leader’s Club. Rezultatele sigur vor aparea.

Pana data viitoare, roger and out!

Ce s-a intamplat:

Din octombrie pana in decembrie am lucrat de acasa pe acelasi salariu, lucrand ca si programator la un website. Pe 15 noiembrie ne-am mutat la Slobozia. Locuim intr-un apartament cu 4 camere, fix deasupra alor mei. Am avut noroc sa-l gasim. Locuim aproape de parinti, platim 500 RON chiria lunar. Mancam aproape zilnic jos la parinti, ne vizitam des, ascultam muzica tare, ca nu deranjam vecinii de jos :)) Sunt si parti proaste: sunt vizite foarte dese, si asta mananca timp. Ne-am mutat de la Bucuresti sa avem mai mult timp, dar il cheltuim cu vizite. Parintii se supara daca nu te vezi cu ei zilnic cand stai in apartamentul de deasupra Dar parti bune sunt mult mai multe. O ducem mai bine cu banii, cu timpul, consolidam familiile noastre, petrecem mai mult timp cu ei, traim intr-un oras curat si linistit; daca iti trebuie o relatie undeva, o gasesti imediat, ca e orasul mic. Avem mai mult timp si chef sa ne ocupam de sanatatea noastra. Suntem mai aproape de indrumatorii nostri in Amway, si ne putem vedea cu ei mai des.

Apartamentul in care ne-am mutat a fost locuit de 2 persoane in varsta, deci arata corespunzator. A trebuit sa investim ceva bani in living sa-l facem sa arate frumos: am pus parchet, perdea, draperii, mobila, veioze, masute. Parchetul l-am pus cu mana mea, si se pare ca am facut o treaba buna. Avem si niste poze.

[Show as slideshow]

A venit duba cu lucrurile de la Bucuresti

Puneam izolatia pentru parchet

Worky worky

Poza artistica :)

Reglam fierastraul electric

Ultimele bucati

Asa arata sufrageria dupa renovare

Parchetul bine pus :)

Pragul si mocheta frumoasa din hol

Asa se vede de pe unul din balcoane. Biserica de lemn si multa verdeata.

Steluta din Ikea

Perdeaua si draperia

One last look

Apoi, timp de o luna si ceva, in fiecare weekend ori ne-au vizitat prieteni la Slobozia, ori am fost noi la ei la Bucuresti. Incercam sa nu racim relatiile cu cei din Bucuresti. E vital sa ai prieteni. Mai ales ca tinem la ei asa de mult.

N-am reusit sa punem bani deoparte in 2010, din cauza ca sunt obsedat de tehnologie. Este numai vina mea. Mi-am luat proiector, platane noi, network storage, boxe 5.1, Xbox Kinect si multe alte nebunii. Dar pe viitor va trebui sa ma abtin.

Intre Craciun si Revelion, au intrat si banii de la Omniasig, pentru dauna totala. Dupa ce am platit depozitarea in Germania si restul de Casco pana la sfarsitul anului, mi-au ramas 5000 EUR, pe care i-am imprastiat pe toate cardurile noastre de credit, sa nu mai mearga dobanda. Acum mai platim lunar doar 2 rate, in total de 800 RON. Am facut un calcul cat mai corect (adica incluzand cardurile cu overdraft samd), si inainte de asta plateam 3000 RON lunar la banci. Not bad.

Cei 5000 EUR vor ramane acolo pana cand gasesc un business bun unde sa-i investesc.

Revelionul l-am facut in apartamentul fostilor colegi de casa de la Bucuresti, cu tema anilor 70-80.

La multi ani!

2011 va urma…

Mesaje ca asta ar trebui sa dea la Antena 3. Nu vaicareli, aruncari de vina si instigari la violente.

Te mai vaicaresti mult sau pui mana si faci ceva pentru familia ta? Astepti sa primesti de la altii? De ce? Crezi ca are cineva interesul sa te hraneasca? Esti atat de naiv incat sa crezi ca gurvernul se va alinia pentru binele tau vreodata?! M-am saturat de plangaciosi si de victime. Pune mana si schimba ceva in viata ta! Pe 22.999.999 de romani ii doare in cot de tine. Singurul care iti poate schimba viata in bine esti tu. Desteapta-te, romane!

Recunoscut international ca un om de afaceri de mare succes, Ronnie Kagan si-a cizelat o cale de succes in zone de business unde majoritatea nu s-ar aventura. In cei 29 de ani de business si-a construit o fundatie solida pe care se bazeaza succesul lui. De la co-fondator si vicepresedinte international a unei companii cu peste 5000 de angajati si cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de dolari, pana la actionar a unei francize internationale cu peste 345 de angajati in peste 8 tari. Ronnie a infiintat de asemenea o companie de dezvoltare imobiliara cu profit de peste 1 miliard de dolari. A fondat si detinut propriile companii de finante, limbajul afacerilor si parcuri memoriale, si s-a extins in domeniul de consultanta si management al afacerilor, tranzactii de optiuni si s-a implicat in listarea cu succes la Bursa a 3 companii.

Dorinta lui Ronnie de a-si dezvolta abilitatile de management l-a condus catre sistemul Network 21, unde a gasit o echipa extraordinara. In 10 luni, Ronnie a atins nivelul de Producator de Argint. In aceeasi perioada, compania lui a intrat in faliment. Pierduse peste 11 milioane de dolari si avea datorii de 1.3 milioane de dolari.

“Cand ai datorii, esti constrans sa te concentrezi la ceea ce ai nevoie sa obtii.” – Ronnie Kagan

Ronnie a atins prestigiosul nivel de Diamant in Corporatia Amway, intr-un timp record fara precedent, de doar 2 ani si jumatate. A fost singura persoana care a realizat asta in cei 37 de ani de la fondarea Amway in Australia.

El este invitat la multe seminarii de afaceri peste tot in lume, iar mai jos sunt cateva momente dintr-un astfel de seminar:

Deci, intre 22 si 24 octombrie 2010, el va fi prezent la cel mai mare seminar al companiei Network 21, seminar de 3 zile. Noi vom fi acolo impreuna cu echipa, sa le furam succesul, ca am auzit ca e contagios. Vom fi recunoscuti pe aceeasi scena cu Ronnie Kagan, pentru nivelul de Leaders Club, si vom avea alaturi de noi cei mai importanti parteneri. Abia astept!

1. Sa continuam ca pana acum la Bucuresti, sa cumparam alta masina, sa lucram samd. Sa programez seara dupa munca, rupt de oboseala, sa dureze proiectele ani de zile… Nici nu stiu daca puteam sa scot ceva la capat in felul asta. Era un cerc in care ne invarteam: munceam, plateam rate si chirie, ramaneam fara bani, iar munceam etc. In cercul asta, combinat cu stressul si nebunia din Bucuresti, nu stiu daca reuseam sa terminam ceva in viitorul apropiat. Poate doar nervii.

2. Sa ma angajez in Germania (mi s-au oferit niste joburi prin Munchen) pe un salariu mai mare si sa-mi cumpar masina acolo. S-ar fi schimbat un pic stilul de viata, dar in esenta tot in cercul de la pct. 1 m-as fi invartit. Cand te invarti in cerc, faci mult mai mult pana la destinatie fata de atunci cand mergi in linie dreapta.

3. Linia dreapta! (pentru unii pare stramba, dar vorba aia: “this is me caring”) Sa vezi si sa nu crezi: cu banii de la asigurare si un salariu imi pot acoperi toate ratele si cardurile de credit pe care le avem si sa fiu liber de datorii. Dar stai! Mai e? Da. Am reusit sa negociez cu un partener din Germania (fostul meu sef direct) sa lucrez de acasa la un proiect pe care il vom lansa impreuna si care are sanse imense de succes (este evident ca n-o sa va spun despre ce e vorba decat peste un an :P). BUT IT GETS BETTER! Imi da acelasi salariu anul asta (ca cel pe care il aveam la fostul loc de munca – da, mi-am dat demisia), si negociem unul mai mic pentru la anul, urmand sa-i inapoiez toti banii investiti in mine cand vindem produsul si facem bani. In felul asta, am si eu risc (ca lucrez un an la ceva ce poate sau nu sa aibe succes), si are si el risc (de a nu-si recupera investitia).

Buun, dar asta mi-a ridicat un semn de intrebare: de ce mama naibii sa mai locuim in mizerabilul si zgomotosul Bucuresti? Nici un raspuns nu ne-a venit in minte, asa ca ne vom muta la Slobozia (remember, asta era un vis si un pas din planul nostru de viitor, sa scapam de Bucuresti)! Cu mutarea asta, economisim vreo 1500 eur dupa calculele mele. LUNAR! Doar pentru ca nu mai avem chirie, restaurante zilnice, benzina, abonamente, credite samd.

Si ca sa vezi cum se leaga piesele de puzzle, mama tocmai vroia sa isi renoveze coaforul si am convins-o sa nu faca credit, si o voi finanta eu. Nu-i cer nimic, ar fi si culmea dupa ce m-a intretinut in facultate si acum imi da si un teren sa-mi fac casa. A, nu stiu daca v-am zis de teren… Da, am un teren in centrul Sloboziei unde vom construi prima noastra casa, si putem incepe fundatia chiar de la primavara daca strang niste bani pana atunci.

Pai si cu masina cum facem? Pai nu mai cumparam nici o masina momentan, dar o mai folosim pe-a lui taica-meu cand avem nevoie. In Slobozia oricum ajungi oriunde pe jos in 10 minute…

Si Ancuta ce-o sa faca? Pai deja avem ceva idei pe partea de cosmetica, detaliem cand se concretizeaza.

Si unde o sa locuim pana facem casa? Sa vezi si sa nu crezi cum s-au aliniat toate, de parca o forta superioara ne aranjeaza treburile sa fie bine ca sa nu fie rau. Un var de-al Ancai este plecat in Spania si tocmai ce si-a renovat o garsoniera in Slobozia si ne lasa sa stam acolo. Ptiu dracie, ca mai bine nu se putea!

RECAPITULARE

Bun, daca in 2 ani de zile cu punctele 1 si 2 sansele de reusita erau destul de mici (e greu al dracului sa faci ceva seara dupa servici, mai ales cand ai salariu mare si iti este bine, e comod si n-ai motive urgente sa o faci), acum cu strategia 3 avem sanse mari sa ajungem unde trebuie. Avem si motivatie (cred ca o sa fie greu sa fim acolo separati de prieteni, cu bani mai putini etc…), avem si timp sa ne focusam 100% pe asta, si ne putem construi si casa sub supraveghere constanta de la fata locului.

Bottom line, avem un plan concret pe 2 ani. In cel mai rau caz am pierdut 2 ani (dar am castigat experienta si poate chiar avem si casa construita). In cel mai bun caz devenim independenti financiar, pot fi partener fondator al unei companii evaluate la milioane de euro, si cu surse de venit din 3-4 proiecte. Putem fi la nivelul de smarald in Amway, si cu afaceri adiacente care ne aduc venituri pasive.

Abia astept…

Acum, la treaba!